Bolniţă

 În vechime, atât mânăstirile mari, cât şi episcopiile care dispuneau de personal numeros, pe lângă biserica centrală unde se oficiau slujbele solemne, îşi mai clădeau şi câte o biserică mai mică numită „Bolniţă”. De obicei, aceasta se ridica în apropierea clădirilor ce adăposteau personalul în vârstă şi bolnav, precum şi pe cei ce prestau munci permanente în gospodăria obştii respective.

O astfel de Bolniţă a fost zidită şi în incinta reşedinţei Episcopiei Râmnicului, de către episcopul Climent, în anul 1745, ajutat fiind de cuviosul ieromonah, chir Teodor, şi de monahul Pahomie.

Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fiind zidită în forma de corabie cu pridvor pe stâlpi în faţă, într-un stil arhitectural românesc. Este de mici proporţii şi are un interior intim. Catapeteasma este de zid cu icoane de valoare însemnată. Naosul e despărţit de pronaos printr-un zid gros care serveşte şi la sprijinirea bolţii bisericii. Pictura este executată în frescă, în stil bizantin. În pronaos, se află chipul vrednicului ei ctitor, episcopul Climent, înalt la statură şi cu figura blândă. Este îmbrăcat în mantie arhierească, poartă potcap şi camilafcă, iar în mână cârja arhierească.

Actul de fundaţie, redactat de episcopul Climent, ne spune următoarele:

Climent
Cu mila lui Dumnezeu Episcop al Râmnicului.
…Din buna vrearia cea dumnezeiască, îndemnându-ne şi cu ajutorul celui a tot puternic, apucându-ne, început-au a zidi şi a înălţa, din temelie dumnezeiască casă, întru cinstea şi lauda adormirii Prea Curatei de Dumnezău Născătoarei şi pururea Fecioarei Mariei, spre odihna şi îngroparea răposaţilor slujitori ai aceşti sfintei episcopii, ieromonaşilor şi monaşilor, împreună şi altor poslusnici, câţi se vor întâmpla a-şi da obşteasca datorie slujind sfintei episcopii. Care dumnezaiască casă, ajutându-ne atotputernicul Dumnezău dupre începere, s’au adus şi la săvârşire, îndemnându-se dar şi cuviosul între ieromonaşi, Chir Teodor care fiind călugărit aici la sfânta Episcopie, au adaus cu ce au putut la această sfântă Bolniţă, şi au dat şi via lui de la Malu, cu pimniţe şi casele de piatră, şi cu livezile dimprejur, ca să fie pentru chivernisirea fraţilor celor ce se vor afla rugători către Dumnezeu la această Dumnezaiască casă şi spre a lui veacinică pomenire, însă dupre aceasta iarăşi îndemnându-se şi plecându-se către noi cu rugăciune curată - au voie şi blagoslovenie ca sa-şi zidească, dintru a sa cheltuială, şi o chilie lângă această Bolniţă, ca cât va avea viiaţa sa să odihnească întrânsa, păzind sfânta bisearică cu orânduitele slujbe ce se cuvin. Drept aceia, dupre a sa poftă şi rugăciune, i-am dat voie şi blagoslovenie ca să-şi facă acea chilie lângă mânăstire până ce va fi în viaţă. Pentru care şi smerenia noastră, văzând cucerinţa lui ce au avut către această sfântă casă, rugăm prea iubirea ta de Dumnezău întru Duhul Sfânt, iubite frate şi în tocma slujiutoriule episcoape, pe carele Domnul Dumnezeu te va alege şi înălţa la înalta treaptă a arhieriei, a fi următoriu acestui de Dumnezeu păzit scaun în urma noastră, ca să aibi pre mai sus-numitul şi cuviosul ieromonah în dragostea aceea ce şi noi 1-am avut, dupre a sa cuvincioasă osteneală şi osârdie ce au avut către această sfântă casă, şi să rămâie odihnit întru ale sale ostenele şi nestrămutat pînă va avea viaţă, ca să poată ruga pe milostivul Dumnezău pentru a noastră şi a tuturor celor adormiţi întru pravoslavnica credinţă vecinica odihnă, şi pentru a frăţiei tale îndelungată viaţă, pentru care să şi întăreşte scrisoarea aceasta, cu iscălitura smereniei noastre.
/iulie 20, leat 7253 (1745): (Iscalit), Climent Episcopu(l) Rîmnic(ului)
".

Deasupra uşii, la intrare, scris cu dalta în piatră, citim:
Această sfântă şi dumnezeiască Besearica ce să cheamă Bolniţa, întru carea să cinsteşte şi să prăznuieşte Adormirea Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Mariei iaşte zidită din temelia şi prin osteneala şi cu toată cheltuiala a Prea Sfinţiei Sale Kir Climent episcop, precum şi Besearica cea mare, iarăşi de Sfinţia Sa s-a înălţat şi cu zugravele s-au împodobit în zilele Mării Sale Io Constantin Necolae Voevod. Ispravnic fiind Spiridon monah, chelar. Oc. 20 leat 7254 (1745)".

 În interior o altă inscripţie scrisă cu penelul spune:
Ziditu-s’au această sfântă şi dumnezeiască bisearică din temelie şi cu zugrăveala şi cu alte odoare s’au frumuseţat prin nevoinţa şi cheltuiala smeritului kir Climent episcopu(l) Râmnicului 7256. Zugravii; Popa Gheorghe, Bădia diacon”.

Din aceste acte reiese că zidirea s-a început la 1745 şi s-a terminat în anul 1746 şi abia în anul 1748 s-a terminat de tencuit şi pictat.

În jurul Bolniţei odihnesc mulţi truditori, mari şi mici din viaţa episcopiei, dar din vechile morminte nu se mai văd şi nu se mai păstrează decât mormintele vrednicilor de pomenire episcopi ai Râmnicului: † Ghenadie Enaceanu, † Antim Petrescu şi † Iosif Gafton

Din anul 2004, în Bolniţa din cadrul Centrului Eparhial, un preot special pregătit oficiază Sfânta Liturghie în limbaj mimico-gestual pentru persoanele cu deficienţe de auz din judeţul Vâlcea.
 

 

bolnita2
bolnita2