manastiri
Schitul Iezer
Schitul Iezer
Hram: Intrarea in Biserica a Maicii Domnului
Adresa: Baile Olanesti, jud. Valcea
Stareta: Maria Popa

Situat la nord de satul Cheia, pe valea cu acelasi nume, in apropiere de orasul Baile Olanesti din judetul Valcea, Schitul Iezer este una dintre cele mai izolate sihastrii din nordul Olteniei.

Primii ctitori ai acestui sfant lacas, pomeniti in pomelnic, sunt Radu cel Mare (1377-1383) si fiul sau Mircea cel Batran (1386-1418). Cu trecerea timpului, acest schit s-a degradat, dar a fost refacut, in anul 1559, la 500 m distanta de cel vechi, de voievodul Mircea Ciobanu impreuna cu sotia sa, doamna Chiajna, fiica voievodului Petru Rares (1527-1546).

Dupa refacerea schitului Iezer, aici s-a adapostit o mare obste monahala cu peste trei sute de calugari. O parte dintre acestia traiau viata de obste in manastire, iar alti calugari se nevoiau in sihastrie, prin pesteri sau prin chilii, venind doar duminica si in zilele de sarbatori sa asiste la slujbele savarsite in biserica.

In pisania din 1720 se mentioneaza ca schitul a fost terminat in 1567-1568, dupa moartea ctitorului si ca in 1700 schitul era pustiu si surpat.

Biserica actuala a fost zidita de episcopul Ilarion si schimonahul Antonie, care a donat toate economiile, dar a si muncit personal, pentru ca in 1720 sa fie pictata de ieromonahul Nicolae. Mai tarziu, schimonahul Antonie, a fost canonizat sub numele de Sfantul Cuvios Antonie de la Iezeru.

El vine in Tara Romaneasca in anul 1648 si se stabileste la Rm. Valcea, ocupandu-se de comert. Ajuns la varsta de 64 de ani, binecuvantatul Antonie s-a hotarat sa aleaga calea monahala. Dupa ce renunta la ideea de a merge la Muntele Athos, la indemnul episcopului Ilarion, se stabileste la schitul Iezer.

Chiliile zidite de Cuviosul Antonie se pastreaza si astazi, in partea de apus a bisericii, avand un subsol spatios pentru depozitarea celor necesare intretinerii vietii monahale.

Din anul 1998, sfantul lacas s-a imbogatit cu o noua biserica.

Astazi, Schitul Iezer cuprinde o obste de maici, care se ostenesc sa duca mai departe traditia monahala existenta aici de mai multe secole.



Schitul Pahomie
Schitul Pahomie
Hram: Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul
Adresa: Baile Olanesti, jud. Valcea
Staret: protosinghel Ieronim Tamas

Fiind situat pe teritoriul localitatii Baile Olanesti (comuna Barbatesti), judetul Valcea, la aproximativ 30 km de Rm. Valcea, sub crestele Muntilor Capatanii, accesul la aceasta asezare monahala se face pe DN 64A, Ramnicu Valcea - Baile Olanesti, trecand prin Pausesti-Maglasi, virand la stanga spre satul Cheia, apoi pe Valea Cheii, pe un drum forestier practicabil si accesibil si cu mijloace auto, pana la Izvorul Frumos, care tasneste de sub steiul de stanca lung de aproape 50 de metri, pe care este cladita biserica schitului, avand hramul ”Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul”.

Din pisania actuala a schitului rezulta ca intemeietori sunt Pahomie monahul si Sava Haiducul, in anul 1520, justificandu-se numele de Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos.

Dupa o alta pisanie, acest Pahomie nu ar fi altul decat marele ban Barbu Craiovescu, ctitorul Manastirii Bistrita, care in anii 1519-1520, cand recladeste Bistrita, daramata de tunul lui Mihnea cel Rau in anul 1509, zideste si Schitul Pahomie, in amintirea faptului ca la Izvorul Frumos, in pustietatea masivului Buila, in drumul pe care-l cauta prin padure ca sa ajunga la Sibiu, spre a scapa de urgia lui Mihnea, isi gaseste salvarea vietii sale si a celor care il insoteau in pribegie. Printre prietenii sai se afla capitanul de oaste Sava, devenit Sava Haiducul, pentru faptul ca, zabovind stapanul sau de mai multa vreme aici, deseori a facut incursiuni prin localitatile invecinate, pentru a face rost de hrana.

Data de 1684 din pisania de astazi a schitului este presupusa a fi anul in care a avut loc repararea schitului, in acelasi an fiind renovata si Manastirea Bistrita de Constantin Brancoveanu, in calitate de descendent al familiei Craiovestilor.

Din 17 decembie 1824, avem date scrise despre starea schitului ”Izvorul Frumos” - metocul manastirii Iezer: ”Biserica se afla spre daramare cu totul”. Din anul 1880, schitul a fost parasit. Abia in 1952 s-a recladit biserica in forma ei initiala, dupa trasaturile zidurilor ramase, cu zidari din Costesti si tamplari din Barbatesti, pictura fiind executata de Stan Hermeanu, in 1956. cu timpul pictura s-a deteriorat, fiind refacuta in 1997, de catre ierodiaconul Popa Nicolae din Perisani.

Sfintirea schitului s-a facut la 30 septembrie 1956, de catre episcopul Iosif al Ramnicului, si a fost incredintat spre indrumare parintelui Veniamin de la Schitul Patrunsa.

Primul vietuitor al schitului reinnoit a fost calugarul Ioasaf Ionescu, venit de la Arnota. El moare in 1980 si este inmormantat langa zidul bisericutei schitului. Dupa aceasta data, schitul este pastorit de tanarul monah Galaction Zelig, format duhovniceste de parintele Lavrentie Sovrea de la Manastirea Frasinei, insufletind schitul cu vietuitori si scotandu-l astfel din anonimat. Simtindu-se obosit, parintele Galaction cere Prea Sfintitului Gherasim, pe parintele ieromonah Ieronim Tamas, de la manastirea Nicula, fiul duhovnicesc al Inalt Prea Sfintitului Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Clujului, pentru a prelua conducerea schitului. Cererea este aprobata incepand cu data de 1 ianuarie 2002.

Biserica, construita sub o mare stanca (pe care se afla chipul Domnului), avand in apropiere o cascada cu apa de munte, rece ca gheata, isi asteapta in liniste si rugaciune vizitatorii.



Schitul Patrunsa
Schitul Patrunsa
Hram: Cuvioasa Paraschiva
Adresa: com. Barbatesti, jud. Valcea
Staret: ieromonah Varsanufie Gherghel
Cazare:
- 2 camere cu cate 3 paturi
- 1 camera la mansarda cu 10 paturi
Telefon: +40.723. 572894

Schitul este situat in comuna Barbatesti, judetul Valcea, la 7 km departare de sat si are hramul „Cuvioasa Paraschiva”, de la numele mamei episcopului Climent.

Acest schit a fost construit in 1740 de catre Episcopul Climent al Ramnicului in amintirea faptului ca aici a fost nascut de mama sa Paraschiva Modoran din Pietrarii de Jos, fugara peste munte de frica unei invazii turcesti, adapostindu-se la poalele muntelui Buila, in locul numit astazi Patrunsa.

Schitul este distrus in urma caderii unei stanci, fiind refacut in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, de postelnicul Dumitru, protopopul Pietraru si postelnicul Ion Barbatescu, probabil urmasi ai episcopului Climent.

In anul 1895, schitul a fost iarasi parasit si lasat fara slujitori, dar a fost readuc la viata intre anii 1934-1935 si resfintit in ziua de 23 august 1936, prin truda ieromonahului Veniamin Grigorescu.
Actuala constructie dateaza din sec. XIX iar pictura in stil Brancovenesc cu influente populare (vezi Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe pictat deasupra intrarii la pridvorul exterior).

Biserica a suferit modificari in 1963 si 1977 cand a fost construita casa staretului Veniamin Grigorescu (1935-1975) si Paul Niculescu 1975-1990, atunci fiind inchis pridvorul si biserica acoperita cu tabla.

Schitul se pastreaza astazi in stare buna si este declarat monument istoric.


Legaturi manastiri si schituri
Manastirea Arnota  †  Manastirea Bistrita  †  Manastirea Cornetu  †  Manastirea Cozia  †  Manastirea Dintr-un Lemn  †  Manastirea Frasinei  †  Manastirea Govora  †  Manastirea Hurezi  †  Manastirea Saracinesti  †  Manastirea Surpatele  †  Manastirea Turnu  †  Schitul Dobrusa  †  Schitul Iezer  †  Schitul Troianu
Manastirea Clocociov  †  Manastirea Brancoveni
Episcopia Ramnicului Episcopia Ramnicului Episcopia Ramnicului
Episcopia Ramnicului Episcopia Ramnicului
Episcopia Ramnicului
PSGHERASIM
ORGANIZARE
ISTORIC
RESEDINTA
TIPOGRAFIE
MANASTIRI
PUBLICATII
INVATAMANT
SEMINAR
STIRI
CARTEADEAUR
LEGATURI
CONTACT