Biserica Ortodoxă îi pomeneşte astăzi pe Sfinţii Trei Ierarhi

În fiecare an la 30 ianuarie, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinţii Trei Ierarhi: Sf. Vasile cel Mare († 379), Sf. Grigorie de Nazianz sau Teologul († 389) şi Sf. Ioan Hrisostom sau Ioan Gură de Aur († 407).

Contemporani, după cum arată datele trecerii lor întru Domnul, prieteni şi colegi de studii, Sfinţii Trei Ierarhi sunt cele trei vârfuri ale Bisericii Ortodoxe care întocmai ca nişte apostoli, au strălucit, în lume, după acea perioadă cumplită a persecuţiilor care a durat aproape 300 de ani.

Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în Cezareea Capadociei, într-o familie evlavioasă. Părinţii i-au dat o educaţie creştină aleasă. Studiile le începe în familie cu tatăl său. Învaţă cu cei mai erudiţi rectori şi filosofi la Cezareea Capadociei (al treilea oraş ca mărime şi importanţă din Imperiul Roman, după Roma şi Alexandria Egiptului), apoi la Constantinopol, devenit capitala Imperiului şi, în cele din urmă, la Atena, unde l-a avut coleg şi prieten pe Sf. Grigorie de Nazianz, ca şi pe viitorul împărat Iulian Apostatul (361 – 363). Aici, la Atena, cei doi viitori mari ierarhi vor cunoaşte doar două drumuri „Şcoala şi Biserica”. In anul 355 se întoarce în oraşul natal, având 25 de ani, primeşte botezul, împarte întreaga avere la săraci şi intră în monahism. În singurătatea mânăstirii, împreuna cu prietenul său Grigorie de Nazianz, alcătuiesc o culegere de texte despre frumuseţea vieţii spirituale cu titlul: Filocalia – iubire de frumos. În 364 este hirotonit preot, iar in 370 – episcop al Cezareei Capadociei. De numele sau sunt legate Regulile monahale mari si mici, precum si liturghia care-i poarta numele. Opere dogmatice, omiletice îl arată ca pe o stea de primă mărime a perioadei patristice.

Sfântul Grigorie de Nazianz, unul dintre “părinții capadocieni”, s-a născut la Arianz, lângă cetatea Nazianz, dintr-o familie de aristocrați. În anul 379 pleacă la Constantinopol unde, la mica biserică a Învierii, ţine cele cinci Cuvântări teologice în cinstea Sf. Treimi care îi vor aduce mai târziu numele de „Teologul”. Tot aici rosteşte cele cinci omilii despre Dumnezeirea Logosului. Cuvântările il dezvăluie ca orator desăvârșit, profund cunoscător al principiilor retoricii. De aceea, cuvântările sale sunt studiate in școlile de retorica. Prin acestea tânărul episcop a demonstrat că, in cetate, cultura creștină nu este cu nimic mai prejos de cea clasică păgâna. Interesant de știut că Sf. Grigorie este primul autor grec care a publicat o colecție de scrisori, el punând bazele corespondentei ca mijloc de comunicare, fixând de altfel caracteristicile unei scrisori: concizia, claritatea, gratia si simplitatea.

Sfântul Ioan Hrisostom sau Ioan Gură de Aur, mai tânăr ca ceilalți doi antiohieni, este considerat cel mai de seamă reprezentant al şcolii din Antiohia, oraş socotit „Podoaba Orientului” încă din timpul lui Alexandru cel Mare. Tatăl său a deținut înalta funcție militară de magister militum Orientis.

Sf. Ioan este cel care fixează, in canoane precise, taina cea mai presus de fire si înțelegere care se săvârşeşte de fiecare data in cadrul Sf. Liturghii, când Hristos se jertfește in mod real.

De remarcat pentru noi, românii, faptul ca in 399, la indemnul Sf. Teotim, episcopul de Tomis, va trimite misionari in Scithia Minor (Dobrogea) pentru scthinomazii de la Dunăre.

Datorita talentului sau oratoric a fost distins cu titlul de «învățător si sacerdot universal», iar pentru măreția si splendoarea cuvântului sau i s-a dat numele de Hrisostom, adică Gura de Aur. Doctrina sa teologica poarta amprenta preocupărilor sale majore, anume exegeza biblica si activitatea pastorala.

În cinstea Sfinților Ierarhi, acum trei veacuri, domnitorul Vasile Lupu al Moldovei a înălţat minunata biserică din Iaşi. De asemenea acești sfinţi ierarhi sunt si ocrotitorii învăţământului teologic din ţara noastră.

Cu rugăciunile acestor Trei Ierarhi, Hristoase, Dumnezeul nostru, şi cu ale tuturor Sfinţilor, ne păzeşte şi cereştii Tale Împărăţii ne învredniceşte, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin!