Catedrală

 Actuala biserică a Catedralei din Râmnic, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, a fost ridicată pe temelia unor biserici mai vechi: una zidită între anii 1576-1586 de către episcopul Mihail al II-lea şi dărâmată de turci în anul 1735, în timpul războiului pe care l-au avut cu austriecii; iar a doua zidită între anii 1739-1749 de către episcopul Climent şi distrusă de un mare incendiu în 1847. Edificiul, aşa cum se vede astăzi, a fost ridicat de Sfântul Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului (1850-1868).

Construcţia a fost începută în anul 1851 şi terminată în anul 1856 şi este opera arhitectonică a meşterilor ucenici ai Sfântului Calinic care au zidit bisericile de la Sfintele Mânăstiri Cernica, Pasărea şi Frăsinei. Asemănarea cu ele este foarte mare ca stil, diferenţa constând însă doar în proporţia ce a fost apreciată în raport cu locul şi nevoile de cult ale Episcopiei.

Biserica are forma clasică, trilobată, împărţită în: altar, naos, pronaos şi pridvor închis, având trei turle dintre care una centrală mare şi două frontale mai mici şi este construită din ziduri masive în formă de cruce, cu sânuri largi, altar mare, bolţi semicalotate, ferestre late, mari şi înalte. Este pardosită cu ciment mozaicat şi acoperită cu tablă.

Pictura, în ulei, în stilul Renaştenii, aparţine marelui artist al vremii, Gheorghe Tattarescu care era un admirator al Sfântului Calinic. În pronaos, pe peretele de sub cafas, în stânga, este pictat chipul ctitorului, Sfântul Calinic, iar în dreapta cel al domnitorului vremii, Barbu Ştirbei.

Catapeteasma este lucrată din lemn de tei masiv, sculptată cu deosebită măiestrie, folosindu-se pentru executarea bogaţiei florale ghirlande şi buchete din lemn aurit. Pictura a fost restaurată în anul 1968 de pictorul Treistorianu. Demne de remarcat sunt şi vitraliile care au fost pictate în naos: „Naşterea Domnului” şi „Învierea”, iar în pronaos “Sfântul Grigore Bogoslovul” şi „Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului”.

În biserică, într-o raclă special amenajată, sunt aşezate la loc de cinste părţi din moaştele Sfinţilor Carp, Teodor Stratilat şi Mercurie

La intrarea în biserică, pisania săpată în piatră, cu litere din perioada de trecere de la alfabetul chirilic la cel latin, ne mărturiseşte următoarele:
Întru mărirea Sfintei Treimi, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, s-a clădit din temelie, această sfântă biserică, numită din vechime Arhiepiscopie a Râmnicului Noul Severin, de iubitorul de Dumnezeu Episcop al acestei Eparhii D.D. Calinic Cernicanul, întru cinstea Sf. Ierarh Nicolae de la Mira Likiei, în care acest loc şi de a fost mai înainte biserica clădită de Arhiepiscopul Eftimie al Severinului şi Mihail Episcopul, dar la anul 7243 (1735) în vremea războiului, turcii cu nemţii, arzând, s-a făcut a doua oară de părintele Climent episcopul, apoi d-atunci şi până la anul 1847, stricându-se de vechime, precum şi (de) focul întâmplat în anul acela prin mai multe oraşe, cum şi într-aceasta, mistuind atât o parte din oraş cum şi această Episcopie, cu toate în împrejurimile ei şi Bolniţa, au rămas numai nişte ziduri late până la anul 1850, când, după alegerea făcută de obştescul divan al ţării, suindu-se pe scaunul episcopal Prea Sfinţia Sa D.D. Calinic, şi văzând cu părere de rău dărăpănarea lor, nu după mult timp, a pus în lucrare mai întâi facerea caselor arhiereşti, ne având alt loc de locuinţă, apoi, împins de râvnă, dragoste şi de zel religios, au început această sfântă biserică, precum se arată, din temelie, şi a împodobit-o cu zugrăveli, odoare şi altele, care să vede, prefăcând încă şi seminarul, precum asemenea au mai clădit iarăşi din nou casele de lângă Bolniţă pentru şcoala candidaţilor la preoţie şi altele care se văd împrejur, toate acestea luând desăvârşire în zilele bine credinciosului domn stăpânitor al Ţării, Barbu Dimitrie, Ştirbei Vodă, anul 1856, noiembrie 3.”

Cu osteneala şi purtarea de grija a Preasfinţitului Părinte Gherasim, astăzi Arhiepiscopul Râmnicului, după cutremurul din 1986, Catedrala a fost consolidată şi în acelaşi timp s-a refăcut pictura de către pictorul bisericesc Toma Lascoi. În ultimii ani Biserica Catedrală a fost dotată cu o nouă staţie de amplificare, instalaţie de aer condiţionat, mobilier nou, iconostase, candelabre, vase şi odoare de cult. În anul 2001 s-a refăcut tencuiala exterioară şi pavajul din marmură, iar în 2003 a fost spălată pictura.

 

Catedrala Arhiepiscopală - vedere din față
Interior catedrala
Racla cu Sfinte Moaște
vitraliu