Sfinţii Martiri Brâncoveni
Sfinţii Brăncoveni sunt Domnitorii Ţării Româneşti, ce şi-au arătat Credinţa Creştină în Credincioşia de Neam şi Pământ Strămoşesc, într-un moment de "răscruce a vremurilor", când Răsăritul şi Apusul se luptau pentru supremaţie. Prin martirajul acestor Sfinţi, se dovedeşte că şi Ţara Românească are cu adevărat "Chipul cel creştin", pe o "Temelie" de neclintit. Nu numai "poporul român " este Credincios, ci şi "Stăpânirea" sa. Iată o dovadă de "Fiinţialitate românească".
Sfinţii martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi Sfetnicul Ianache - prăznuiţi la 16 august, s-au învrednicit a suferi moarte mucenicească pentru dreapta credinţă şi pentru neamul românesc din care au fost odrăsliţi. Sfântul martir Constantin Vodă Brâncoveanu, care cu creştinească înţelepciune a cârmuit Ţara Românească vreme de 25 de ani (1688 -1714), a strălucit ca un mare ocrotitor de cultură şi artă românească, ridicând, înnoind şi înzestrând numeroase biserici, mănăstiri şi alte aşezăminte, miluindpe cei săraci şi ajutând cu prisosinţă celelalte Biserici Ortodoxe surori aflate atunci la grea cumpănă.
Scos din scaunul de domnie, Sfântul Constantin Vodă Brâncoveanu a suferit chinuri împreună cu fiii şi sfetnicul său, la Constantinopol, învrednicindu-se cu toţii să-şi încununeze fruntea cu coroana sfântă a muceniciei pentru credinţa ortodoxă pe care au apărat-o şi au mărturisit-o cu preţul vieţii.
Numele voievodului a intrat în legendă, fiind cinstit şi plâns în balade şi cântece populare care se încheiau cu cuvintele: "Aşa a murit creştinul Brâncoveanu Constantin ".
In iunie 1992, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat împreună cu fiii săi şi sfetnicul Ianache.
Condacul 1 (glasul al treilea):
Veniti, binecinstitorilor crestini, sa aducem cuvioase laude si cantare duhovniceasca dreptcredinciosului Voievod Constantin, caci pentru imparatia Cerurilor si pentru neam acesta moarte muceniceasca a primit, dimpreuna cu fiii sai: Constantin, Stefan, Radu, Matei si cu sfetnicul Ianache. Pentru aceasta, din adancul inimii, cu veselitoare glasuri sa le strigam: Bucurati-va, mult patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Icosul 1:
Intregind lantul de aur al noilor martiri, cu neasemanare mai curat decat cel de Ofir, in cetatea marelui Constantin cu indrazneala pe Hristos Dumnezeu L-ati marturisit si lepadarile pentru bunatatile vremelnice ale acestui veac trufas si nestatornic, desavarsit le-ati zdrobit. Drept aceea, minunandu-ne de marimea voastra de suflet, va aducem cu umilinta graiuri ca acestea:
Bucurati-va, ca avutia cea stricacioasa ati defaimat.
Bucurati-va, ca bogatia cea gandita ati aflat.
Bucurati-va, ca de frumusetea materialnica nu v-ati biruit.
Bucurati-va, ca pentru dragostea lui Hristos toate gunoaie le-ati socotit.
Bucurati-va, prea inteleptilor, voi partea cea buna ati ales.
Bucurati-va, ca roadele blagocestiei cu bucurie ati cules.
Bucurati-va, ca vitejeasca rabdare impreuna pana in sfarsit ati aratat.
Bucurati-va, ca biruinta deplina asupra lumii, a trupului si a diavolului ati castigat.
Bucurati-va, mult patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul 2:
Luminati fiind dintru inaltime, ati primit a patimi si a muri pentru Ziditorul tuturor, ca de El sa fiti proslaviti; iar mai dorita decat toata lumea vazuta v-a fost cununa muceniceasca, pentru care ati mers la jertfa avand pe buze cantarea ingereasca: Aliluia!
Icosul 2:
Din frageda pruncie ai inteles, voievodule Constantin, ca "frica Domnului este inceputul intelepciunii" si te-ai adapat din izvorul cel nesecat al dumnezeiestilor Scripturi. Apoi la vremea cuviincioasa invrednicindu-te tainei Sfintei cununii, cu unsprezece odrasle domnesti Dumnezeu te-a blagoslovit, pe care de asemenea in frica si certarea Lui crescandu-i, patru au ajuns mucenici mariti. De aceea de la noi acum auziti:
Bucurati-va, ca dumnezeiasca pronie din nefiinta in aceasta lume v-a adus.
Bucurati-va, ca inceputul cel bun, al fricii de Dumnezeu, cu totii l-ati pus.
Bucurati-va, caci dulceata negraita a Sfintelor Scripturi ati aflat.
Bucurati-va, caci cu osardie, ziua si noaptea, din izvoarele lor v-ati adapat.
Bucurati-va, caci cunostintei fapta cea buna i-ati adaos.
Bucurati-va, caci ravna voastra nu v-a dat clipa de repaos.
Bucurati-va, caci zilele cele rele ale acestei vieti bine le-ati chivernisit.
Bucurati-va, caci calatoria ati savarsit si la limanul ceresc ati sosit.
Bucurati-va, mult patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul 3:
Nu ai voit domnie si stapanire pamanteasca, fericite Constantine, stiindu-te domn in casa si pe mosia ta, ci mai vartos ai dorit sa domnesti, prin sfinte nevointe si sfinte virtuti, peste patimi. Iubit-ai puterea cereasca a harului Sfantului Duh mai vartos decat pe cea lumeasca, si acum Domnului strigi impreuna cu pruncii tai si cu sfetnicul Ianache: Aliluia!
Icosul 3:
Silit ai fost de sfatul cel mare al Tarii Romanesti sa primesti a fi domnitor, caci in vremuri mult tulburate prin inconjurari de osti si de vrajmasi, blandetea si intelepciunea ta au adus buna ocarmuire. Fericiti suntem noi ca ti-ai taiat voia si ai primit greul sceptru domnesc, caci spunand si tu intru sineti: "eu si neamul meu vom sluji lui Dumnezeu", ne indemnati pe toti cu dorire a va striga:
Bucura-te, noule Moise al Tarii Valahiei si a ei propasire.
Bucura-te, ca impreuna cu tainicul Ianache ii urzesti buna sporire.
Bucura-te, feciorule Constantin, al lui Hristos viteaz ostean.
Bucura-te, bine urmandu-l, tu, minunatule Stefan.
Bucura-te, Radule, cel vrednic de laude multe.
Bucura-te, micule Matei, dar desavarsitule la minte.
Bucura-te, podoabe nepretuite ale Tarii Rominesti.
Bucurati-va, margaritare si binecuvantari ale orasului Bucuresti.
Bucurati-va, mult patimitorilor martiri Brincoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul 4:
Lacasuri ale Sfintului Duh ati ajuns prin mucenicie caci si voi mult ati ajutat poporul lui Dumnezeu sa se zideasca in duh, ridicand manastiri, biserici si tiparind carti cu aleasa hrana duhovniceasca. Cum dar nu vom canta Stapanului tuturor, Celui ce a binevoit a lucra prin voi, cantarea: Aliluia!
Icosul 4:
Intunericul necredintei si al nestiintei ai izgonit, si lumina cunostintei dumnezeiesti a stralucit peste tara, caci, ca si Solomon, ai iubit, marite Constantine, podoaba casei lui Dumnezeu. Din tiparnite au iesit sfinte carti, comori de vindecari, bucuria crestinilor evlaviosi, pentru care va binecuvantam pe voi, zicand:
Bucurati-va, iubitorilor de sfinte locasuri si altare.
Bucurati-va, ctitori de manastiri si daruitori de odoare.
Bucurati-va, caci tipariturile voastre din popor intunericul risipesc.
Bucurati-va, cartile Sfintului Ierarh Antim in tara lumina sporesc.
Bucurati-va, caci voi tiparirea primei Biblii in romina ati plinit.
Bucurati-va, ca apoi Psaltirea, carti de slujba si zidire ne-ati daruit.
Bucurati-va, caci cartile voastre pana astazi se doresc.
Bucurati-va, ca Treimea Sfanta in ctitoriile voastre toti O slavoslovesc.
Bucurati-va, mult patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul 5:
Faclii luminatoare pentru Tarile Romane si pentru toata ortodoxia s-au aratat tiparnitele infiintate sau reinnoite de voi la Snagov si Bucuresti, Ramnicu Vilcea si Targoviste, Buzau, Tiflis si Alep, facand pe crestinii romani si greci, iviri si arabi, sa cante cu totii intr-un glas: Aliluia!
Icosul 5:
Slava nepieritoare ti-ai dobandit, evlaviosule domn Constantin, si dupa dreptate ai fost socotit in vremea ta aparatorul intregii crestinatati, caci cine a nazuit catre tine si l-ai trecut cu vederea sau catre cine nu s-a revarsat milostivirea ta mai presus de nadejde? Iata pentru ce limbi, semintii si popoare iti canta tie, Sfantului Ierarh Antim Ivireanul si impreuna patimitorilor tai, unele ca acestea:
Bucurati-va, vajnici aparatori a toata Ortodoxia.
Bucurati-va, caci ne sunteti taria, slava si bucuria.
Bucurati-va, stalpi de foc ceresc, voi cerul si pamantul uniti.
Bucurati-va, ca pentru tara voastra si intreaga lume mijlociti.
Bucurati-va, ca romani si greci cu graiuri alese va heretisesc.
Bucurati-va, ca iviri si arabi din inimi recunoscatoare va multumesc.
Bucurati-va, ca lucrarea voastra mana cereasca pentru multe tari s-a aratat.
Bucurati-va, ca roade ceresti ati cules, dupa ce cu lacrimi ati semanat.
Bucurati-va, mult patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul 6:
Dar cum oare vom putea lauda noi, nevrednicii, ravna voastra pentru sfintele lui Dumnezeu lacasuri? Caci unde nu ati zidit sau reinnoit biserici, manastiri paraclise, schituri, bolnite, trapeze? Pentru toate acestea, din toate partile miluite de voi, orase si sate romanesti, manastiri din Sfantul Munte al Atonului, ca si din Bulgaria, Serbia, Grecia, Albania, din ostroavele marii grecesti si de peste tot Rasaritul ortodox, pana la muntele Sinai si Ierusalim rasuna cantarea: Aliluia!
Icosul 6:
Precum binecredinciosul voievod Stefan cel Sfant in Moldova, si voi multe si alese lacasuri de inchinaciune ati ridicat, preafericitilor, iar daniile voastre pretutindeni au ajuns. Bine ati inmultit talantii vostri, turnul faptelor voastre cele bune desavarsit l-ati inaltat, pentru care auziti:
Bucurati-va, ca marelui mucenic Gheorghe, locas luminat in Bucuresti i-ati cladit.
Bucurati-va, ca si Mitropoliei muntene frumoasa clopotnita i-ati zidit.
Bucurati-va, striga voua manastirile de la Sambata, Ramnicu Sarat si Viforita.
Bucurati-va si va veseliti, va spun cele de la Brancoveni, Bistrita-Valcea si Arnota.
Bucurati-va, tainic soptesc cele de la Gura Motrului, Strehaia si Sadova.
Bucurati-va, auziti dinspre Govora, Dintr-un lemn, Mamul si Tismana.
Bucurati-va, va spun bisericile voastre din Fagaras, Scheilor din Brasov si Ocna Sibiului.
Bucurati-va, vi se canta in cea a Sfantului Mucenic Dumitru din Targoviste, de la Mogosoaia si Potlogi.
Bucurati-va, mult patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul 7:
Craiasa ctitoriilor tale, sfanta manastire Hurezi-Valcea, menita sa fie locas de ingropare pentru tine si tot neamul tau, minunatule voievod Constantin, da masura darniciei si ravnei de care ai fost si tu mistuit pentru infrumusetarea casei lui Dumnezeu, Sfanta Biserica, pentru care niciodata n-ai socotit a fi ceva prea scump. Neasemuita ei frumusete si armonie ne indeamna a canta cu glas de praznuire lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7:
Piatra de marmura a mormantului ce ti-ai gatit in biserica cea mare de aici si azi suspina dupa moastele voastre sfinte, caci manastirea din Halki si biserica Sfantului Gheorghe din Bucuresti au primit aceasta comoara de nepretuit. Dar duhul, rugaciunea si urmele pasilor vostri sunt pretutindeni la Hurezi si in schiturile ce ati ridicat inchipuindu-le in semnul crucii dimprejur, drept care cu smerenie va laudam, graind:
Bucurati-va, ai marilor imparati bizantini adevarati urmatori.
Bucurati-va, ca a voastra ctitorie nu are pereche, e ca luceafarul intre luminatori.
Bucurati-va, ca sapte ani la dansa, cu osteneala si fara preget s-a trudit.
Bucurati-va, caci mesterul Manea, iscusit urzitor, bijuterie in piatra a izvodit.
Bucurati-va, v-a strigat dintru inaltime schitul ocrotit de Ioan Botezatorul.
Bucurati-va, va sopteste arhidiaconul intai mucenic, din schitul inchinat lui de coconul Stefan.
Bucurati-va, auziti si de la schitul patronat de Apostoli Sfinti.
Bucurati-va, fericiti sunteti voi, feciori domnesti si ai vostri parinti.
Bucurati-va, mult patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul 8:
Nu a rabdat mai mult vrajmasul neamului omenesc, tatal minciunii si ucigasul de oameni, multa voastra lucrare savarsita spre slava lui Dumnezeu Cel inchinat in treime si spre folosul intregii crestinatati dreptslavitoare, ci impotriviri a pus in calea voastra cea luminoasa. Dar voi, prin rugaciuni staruitoare, postiri, milostenii si vegheri, va gateati pentru ziua incununarii, si sa primiti intai paharul patimirii, Domnului cantand: Aliluia!
Icosul 8:
Multi vrajmasi vazuti si nevazuti a starnit satana asupra voastra, ploaie de pare, minciuni si viclenii involburand mintile hainului sultan Ahmet si salbaticului sau vizir, Gin Ali pasa. Voi insa, imbracandu-va in platosa dreptatii si intr-armandu-va cu armele luminii, prin smerita pocainta va intareati, pentru care auziti de la noi asa:
Bucurati-va, ca iadul cu slugile lui asupra voastra se porneste.
Bucurati-va, ca oastea cereasca spre ajutorul vostru grabeste.
Bucurati-va, iconomi buni ai Domnului, ce fapte bune pururea ravneati.
Bucurati-va, caci pentru aceasta veti fi si marturisitori neinfricati.
Bucurati-va, ca inaintea crudului sultan fiind adusi, l-ati infruntat.
Bucurati-va, ca pe bautorul de sange vizir in nedumerire l-ati aruncat.
Bucurati-va, ca puterea cea nebiruita a Sfintei Cruci este cu voi.
Bucurati-va, viteji netematori de al semilunii puhoi.
Bucurati-va, mult patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul 9:
Ritorii cei mult graitori nu pot sa spuna cum voi, de neam domnesc fiind si crescuti in desfatari, ati putut merge cu neclintita hotarare si pe calea ce stramta, cu inimi pline de barbatie. Acestea sunt minunile credintei noastre savarsite in fiii luminii, ascultarii si jertfei! Lui Dumnezeu Celui minunat intru sfintii Sai pentru aceasta impreuna sa-I cantam: Aliluia!
Icosul 9:
in Sfanta si Marea Vineri a Patimilor Domnului nostru Iisus Hristos, a ingaduit Iubitorul de oameni, cu judecatile Sale infricosate si neajunse mintilor noastre intunecate, sa se abata mania urgiei paganesti asupra casei voastre celei blagoslovite. Plangeau cu amar si jale neostoita toti locuitorii Bucurestiului, ba chiar si pietrele din drumul vostru vazandu-va urcati in care si dusi spre Tarigrad, sub paza aspra, spre infricosata cercetare. Pentru aceasta nici noi nu vom tacea, ci vom grai catre voi:
Bucurati-va, ca pe Domnul domnitorilor in patimire il urmati.
Bucurati-va, ca de imparatul imparatilor ati hotarit sa nu va lepadati.
Bucurati-va cu totii, domn, feciori si gineri, ca spre marturisirea lui Hristos ati pornit.
Bucurati-va, ca dintre voi, sase cununa si slava muceniceasca au dobindit.
Bucurati-va si pentru mult indurerata doamna Maria, care pe voi va insoteste.
Bucurati-va, ca marita doamna, pe Hecuba din vechime in slava cu neasemanare o covarseste.
Bucurati-va, caci calatoria voastra, cu a Sfantului Sfintitului Mucenic Ignatie s-a asemanat.
Bucurati-va, ca vesnica rasplatire cereasca, precum acela, de la Domnul slavei ati luat.
Bucurati-va, mult patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul 10:
Ajunsi in cetatea Sfintului imparat Constantin, ati fost aruncati in infricosata temnita Sapte Turnuri. In bezna si frigul ce-l indurati inlantuiti, Duhul Cel Prea Sfant Se ruga intru voi cu suspine negraite, harul Lui va lumina, va incalzea si va intarea, invatandu-va sa multumiti fierbinte lui Dumnezeu pentru toate si sa-I cintati: Aliluia!
Icosul 10:
Cine va putea spune multimea caznelor si a chinurilor la care ati fost supusi vreme de aproape patru luni, prin care ati covarsit chiar si pe multi dintre mucenicii cei din vechime. Ingerilor si oamenilor v-ati facut priveliste infricosata si de mirare, lamurindu-va ca aurul cel curatit de sapte ori in foc; iar noi, laudind pe Cel Ce v-a slavit in viata si dupa moarte, va fericim zicand:
Bucurati-va, ca in temnita intunecata si umeda ati fost inchisi.
Bucurati-va, ca la lanturi si catuse v-au dat ai vostri parasi.
Bucurati-va, ca ati sangerat cumplit, strujiti ca mucenicii odinioara.
Bucurati-va, caci cu cleste rosit in foc v-au ars pe piept si la subsuoara.
Bucurati-va, ca tari ca diamantul ati ramas voi in ortodoxie.
Bucurati-va, ca ati crezut cu neclintire in viata veacului ce va sa fie.
Bucurati-va, ca Mantuitorul Hristos si Preacurata Sa Maica din inaltime va priveau.
Bucurati-va, ca toti sfintii si toate puterile ceresti pentru voi se rugau.
Bucurati-va, mult patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul 11:
Ziua imparatescului praznic al Adormirii Maicii lui Dumnezeu, cand implinea 60 de ani de viata, slavite voievod, iar doamna Maria ar fi trebuit sa o cinsteasca pe Preasfinta ei ocrotitoare, a fost aleasa de pagini spre marirea nenumaratelor tale dureri. Caci portile cele grele ale temnitei deschizindu-le, ati fost adusi inaintea cruntului sultan, a curtii sale si a calaului cu iataganul scos, pentru ultima si cea mai grea infruntare. Catre care indreptindu-va cu totii, cantati in inimile voastre: Aliluia!
Icosul 11:
Istoviti de chinuri si suferinte, in grele lanturi ferecati, cu capete descoperite, cu picioare goale si numai in camasi, au stat vitejii marturisitori in fata paganului tiran, care cu ingrozire vicleana le fagadui viata daca se vor lasa de legea lor si vor trece la legea turceasca. Raspunsu-i-a Voda Brincoveanu: "Noi de legea crestineasca nu ne lasam; in ea ne-am nascut si am trait, in ea voim sa murim". Apoi catre copii zise: "Fiilor, fiti barbati! Am pierdut tot ce aveam pe lumea asta pamanteasca. Nu ne-au mai ramas decat sufletele; sa nu le pierdem si pe ele, ci sa le ducem curate inaintea Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Sa spalam pacatele noastre cu sangele nostrui. De aceea drept este ca acum sa auziti:
Bucurati-va, caci cuvintelor amagitoare ale vicleanului sultan nu v-ati plecat.
Bucurati-va, caci ingerii cu cununi ceresti de voi s-au apropiat.
Bucurati-va, ca la botezul cel dintai acum pe cel al sangelui il adaugati.
Bucurati-va, caci astfel toate pacatele voastre cu desavarsare le spalati.
Bucurati-va, osteni viteji si nebiruiti ai imparatului Ceresc.
Bucurati-va, ca vicleanul sarpe nu v-a putut amagi cu nimic pamantesc.
Bucurati-va, ca la momiri si ingroziri neplecandu-va, legea mincinosului Mahomed ati defaimat.
Bucurati-va, ca pentru legea cea noua, a darului si a iubirii lui Hristos ati rabdat si de El v-ati incununat.
Bucurati-va, mult patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul 12:
De a si sovait Mateias pentru o clipa, ca un prunc, inaintea fiorosului gade, dar mai apoi, imbarbatandu-se, prin cuvintele domnescului sau parinte, singur mergand si-a asezat capul pe butuc, ravnind cu dorire prea luminatei cete a sfintilor mucenici, in care va canta in veci de veci Sfintei, Celei de o fiinta si nedespartitei Treimi: Aliluia!
Icosul 12:
Cadeau ca spicele sub secera capetele copiilor domnesti si al credinciosului Ianache sub ochii voievodului, din care curgeau piraiase de lacrimi pentru nespusa durere vremelnica si apropiata fericire vesnica. Dar in inima lui viteaza rasunau cu putere cuvintele proorocesti: "Iata, eu si pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu". Pentru aceasta, dupa vrednicie, aducem voua aceste cantari de lauda:
Bucurati-va, caci prin tare hotarare pacatul, moartea si iadul ati biruit.
Bucurati-va, ca puitorul de nevointe Hristos intru cele ceresti va primit.
Bucurati-va, ca se ingrozesc tiranii si raucredinciosii privindu-va sau amintindu-si de voi.
Bucurati-va, rugatori bineprimiti pentru tara, neam, Ortodoxie si sarmanii de noi.
Bucurati-va, ocrotitori ai Bucurestiului si mijlocitori pentru suflarea romaneasca.
Bucurati-va, solitori pentru ea, ca intelepciune de sus si mila bogata sa dobandeasca.
Bucurati-va, si nu ne lasati sa ne lepadam de sfanta credinta prin viata pagana.
Bucurati-va, invingatorilor, si cereti indurare pentru noi de la Preacurata Stapana.
Bucurati-va, mult patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul 13:
O, Sfintilor Martiri Brancoveni, care ati biruit si v-ati incununat, cautati dintru inaltimea fericitei si nesfarsitei vieti ceresti catre noi, cei impovarati de multe, mari, grele si nepocaite pacate, si primind putina noastra rugaciune ca pe o gangurire prunceasca, mijlociti de la Dumnezeul milei si al indurarilor sa ne izbaveasca de chinurile cele vesnice ca, mantuiti fiind, pururea sa-I cintam impreuna cu voi in negraita bucurie a imparatiei Sale: Aliluia!
Acest condac se zice de trei ori.
Apoi iarasi Icosul I: intregind lantul de aur al noilor martiri...
si Condacul I: Veniti, binecinstitorilor crestini, sa aducem cuvioase laude...
Rugaciune:
O, Sfintilor Martiri Brancoveni, care, prin intelepte osteneli, comoara sfintei si dreptei credinte pana in sfarsit o ati pazit, si de la imparatul slavei, Hristos Dumnezeu, nevestejita cununa muceniceasca ati primit! Ce graiuri vom indrazni a va aduce noi, nevrednicii, prin care sa laudam mult ravnitoarea voastra viata, de buni iconomi si credincioase slugi ale Preasfintei Treimi, precum si sfarsitul vostru vitejesc, de adevarati eroi ai Ortodoxiei, prin care v-ati facut priveliste de multa mirare oamenilor si ingerilor? Cu adevarat ar trebui mai degraba sa iubim noi tacerea, ca unii ce suntem ingreuiati de multe, mari, grele si nepocaite pacate, si nimic bun nu aflam intru noi, care sa ne apropie de evlavioasele voastre lucrari si de sfintele voastre virtuti, si sa ne dea o cuvioasa indrazneala, spre a indrepta catre voi, cu buna nadejde, smerita noastra rugaciune. Dar unde si catre cine vom putea alerga, daca nu catre Atotputernicul si Atotstiutorul Dumnezeu, Cel minunat intru Sfintii Sai si catre voi, ca si catre aceia care, calatoria vietii prin valea ispitirii si a plangerii acestui veac inselator bine savarsind, ca aurul trecut prin foc de sapte ori v-ati lamurit, si ati ajuns locasuri sfintite, in care Tatal, Fiul si Sfintul Duh Dumnezeu S-au salasluit.
O, fericitilor, sfintilor si bunilor biruitori mucenici Brancoveni! Cautati dintru inaltimea slavei cerestilor voastre lacasuri catre noi, care in tot ceasul in nenumarate chipuri ne primejduim, si care pentru multa noastra lenevie si mandrie, covarsiti de boli, pagube, necazuri si de infricosate, neasteptate si negandite nevoi, mai mult decat toti, dupa dumnezeiasca dreptate, am ajuns ticalositi si asupriti. Dar cum oare s-ar fi putut sa nu ajungem pana aici? Voi, intru atata desfatare si avutie pamanteasca aflandu-va, in toata viata voastra dorirea nestricacioaselor bogatii gindite ale harului neincetat ati avut, iar noi, desi din mila proniei dumnezeiesti saraci si strimtorati fiind, cuvioasa neiubire de agoniseala defaimind, frumusetile mincinoase si stricacioase ale acestui veac trufas si nestatornic pururea ravnind, mai mult decat femeia cea garbova de ele ne-am pironit, iar cugetarea catre cele ceresti cu totul o am nimicit. Voi, socotind toata slava veacului de acum ca pe un fum, o umbra si o nalucire de vis amagitor, stapanirea domneasca, multa avere, sanatatea si insasi viata voastra, pe toate gunoaie le-ati socotit, ca pe Hristos in veci sa-l dobanditi; iar noi, de buna voie si de nimeni siliti, prin lacomie materialnica in prapastia iubirii de placeri - de care rusine este a si grai - ne-am pravalit, si mai mult decat necredinciosii si rau credinciosii iubind prostia si nerusinarea patimilor ne-am facut asemenea paganilor. Pentru aceasta, in loc sa ajungem - dupa cuvantul Stapanului - sarea pamantului si lumina lumii, pentru noi se huleste tot mai mult intre neamuri numele cel preasfint si de mare cuviinta al lui Dumnezeu Cel Unul, Singur Adevarat si in Treime inchinat. Ce raspuns vom da oare infricosatului, Dreptului si Nemitarnicului Judecator, caci stim prea bine ca de neinlaturat este pentru fiecare dintre noi moartea, judecata, hotararea si dreapta rasplatire, pentru cele care cu gandul, cu cuvantul si cu fapta am lucrat, si pentru ce la chinurile cele vesnice nicicand cugetand, in primejdia de a ajunge in ele mai jos decat cei care pe Dumnezeu nu l-au cunoscut, din dobitoceasca neintelegere ne aflam, dupa cum Sfantului Macarie i s-a descoperit.
Nu ne lasati sa ne netrebnicim mai mult si staviliti alunecarea noastra spre robia lumii, a trupului si a diavolului, prin sfintele si pururea primitele voastre rugaciuni, o, prea fericiti martiri, fierbinte rugatori catre Dumnezeu pentru toata lumea, pentru Ortodoxie, pentru tara si neamul vostru, pentru toti cei ce alearga catre voi cu credinta tare si umilinta nefatarnica. Mijlociti pentru noi toate cele bune si de folos pentru luminarea ochilor mintii si inimii noastre intunecate de grija vietii de acum, ravna aprinsa si neostoita pentru fapta buna ce va insufletit pe voi, dobandirea intru cunostinta a margaritarului celui de mult pret al binecinstitoarei si lucratoarei prin dragoste credinte, pretuirea lui mai mult decat lumina ochilor si decit viata aceasta vremelnica, pina la suflarea noastra cea mai de pe urma. Plecati spre mila si indurare pe milostivul si iubitorul de oameni Dumnezeu, sa ne cheme la El pe toti, sa ne deschida usa luminii Sale spre a ne trezi cu un ceas mai devreme, ca sa voim sa lucram in via si pe ogorul Lui, rascumparand vremea trecuta, pe care rau am cheltuit-o fiind intunecati de nestiinta si biruiti de urate ganduri si de patimi de necinste.
Cereti pentru noi si statornicia neclintita si taria de diamant ce ati avut pana ce v-ati dat sufletele voastre, curatite prin botezul sangelui, mai stralucitoare decat razele soarelui in mainile Ziditorului tuturor. Ca astfel, invrednicindu-ne si noi partii celei de-a dreapta, dimpreuna cu voi si cu toti Sfintii care I-au bineplacut Lui de la inceputul veacurilor, sa-L slavim pe Dumnezeul vietii noastre, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, in nespusa fericire a imparatiei Sale, in vecii vecilor. Amin.




