Basilica

Prilej de sărbătoare duhovnicească a fost, duminica aceasta, şi pentru credincioşii oraşului Negreşti-Oaş, din judeţul Satu Mare. Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, în Catedrala „Duminica Tuturor Sfinţilor”, din oraş, informează TRINITAS TV. Construirea Catedralei din Negreşti-Oaş a început în urmă cu 11 ani, în prezent lucrându-se la pictura interioară. La Sfânta Liturghie au luat parte şi oficialităţi locale şi judeţene.

Credincioşii din Caransebeş au participat în număr mare în această duminică la Sfânta Liturghie oficiată în biserica Parohiei „Pogorârea Sfântului Duh”. Slujba a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Lucian, ierarhul rostind cu acest prilej şi un cuvânt de învăţătură: 'Perioada aceasta în care am intrat va culmina, aşa cum ştiţi, cu Săptămâna Patimilor, când Îl vom vedea iarăşi şi iarăşi pe Domnul răstignit pentru noi şi pentru a noastră mântuire'. După cum informează TRINITAS TV, Parohia „Pogorârea Sfântului Duh” - Pipirig, înfiinţată în anul 1995, se află în cartierul cu cel mai mare număr de locuitori din Caransebeş. Construirea bisericii a început în anul 2004, lăcaşul de cult fiind sfinţit în 2010. În cadrul Sfintei Liturghii, chiriarhul a hirotonit doi diaconi, pe seama parohiilor Pipirig din Caransebeş, şi Agadici din protopopiatul Oraviţa.

Credincioşii din Câmpulung-Muscel l-au avut în mijlocul lor, duminică, 5 februarie 2012, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului. Chiriarhul a oficiat Sfânta Liturghie în biserica Mănăstirii Negru Vodă şi a ţinut cu acest prilej şi un cuvânt de învăţătură, informează TRINITAS TV. Mănăstirea Negru Vodă a fost ctitorită în anul 1215 de Radu Negru Voievod. Biserica a fost rezidită de Basarab I şi fiul său, Nicolae Alexandru şi reclădită de Matei Basarab între anii 1635-1636.

În Biserica monument istoric „Sfinţii Îngeri” din Buzău, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei. Chiriarhul i-a îndemnat pe credincioşi să sprijine în continuare lucrările care se fac la sfântul lăcaş: 'Venind astăzi aici am văzut biserica la exterior înnoită, am văzut și la altar mobilierul în totalitate înnoit și frumos sculptat și de aceea mulțumesc tuturor celor care l-ați ajutat pe părintele paroh și pe cei doi coslujitori și vă rog în continuare să îl sprijiniți în ceea ce inițiază și de acum înainte şi l-aş îndemna să reflecteze şi la zidirea unei capele în apropierea acestei biserici, absolut necesară pentru slujbele celor decedaţi, pentru parastase şi pentru alte nevoi sufleteşti'. După cum informează TRINITAS TV, lăcaşul de cult a fost ridicat în anul 1833, pe locul altuia mai vechi ce data din secolul al XVII-lea. Biserica a fost restaurată în repetate rânduri, din pricina războaielor dar şi a cutremurelor. Ultimele lucrări şi cele mai ample au început în primăvara anului 2011. Restaurarea bisericii „Sfinţii Îngeri“ din municipiul Buzău se va încheia cu refacerea picturii interioare, lucrare care va începe în toamna acestui an.

Părintele Arhimadrit Teofil Lefter, fost stareţ al Mănăstirii Pângăraţi din Judeţul Neamţ (1996 – 2012), a fost înmormântat în această duminică. Slujba înmormântării a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a adresat un mesaj de condoleanţe intitulat Ctitor - înnoitor de mănăstire şi de suflete - Arhimandritul Teofil Lefter - (07 martie 1959 – 02 februarie 2012).

În Duminica Vameşului şi a Fariseului, credincioşii Parohiei „Naşterea Domnului” din Cluj-Napoca l-au avut în mijlocul lor pe Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, informează TRINITAS TV. Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie în biserica parohială. Cu această ocazie ÎPS Părinte Andrei a spus: 'Biserica aceasta face parte din salba bisericilor noi construite după căderea comunismului în municipiul Cluj Napoca. Biserică cu preoţi râvnitori şi cu creştini evlavioşi şi buni'. Parohia „Naşterea Domnului” din cartierul Gheorgheni a fost înfiinţată în anul 1990. Construirea bisericii a început trei ani mai târziu, lăcaşul de cult fiind sfinţit în anul 2010. În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei a hirotonit un diacon. La final, chiriarhul a împărţit copiilor prezenţi la slujbă carţi de rugăciune.

În această perioadă cu vreme deosebit de rece în majoritatea regiunilor ţării, Patriarhia Română îndeamnă clerul şi credincioşii din parohii şi mănăstiri ca împreună cu birourile de asistenţă socială de la eparhii şi cu autorităţile locale să ajute persoanele fără adăpost, copiii străzii, bătrânii singuri şi familiile sărace cu mulţi copii, aflate în dificultate din cauza zăpezii şi a gerului. Recomandăm ca în biserici, mai ales în mediul urban, comitetele parohiale să ofere ceai cald şi alimente persoanelor afectate de ger pentru ca acestea să depăşească mai uşor zilele cu vreme neprielnică. BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii s-a aflat în perioada 1-4 februarie 2012 în Italia cu ocazia lucrărilor Conferinţei mondiale organizată de Comunitatea Sant Egidio, a precizat Alexandru Chituţă. Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Siluan al Italiei, sâmbătă, 4 februarie 2012, Preasfinţia Sa a săvârşit împreună cu preotul paroh Lucian Bârzu şi celălalt nou preot slujitor la biserica cu hramurile „Sf. Apostol Andrei şi Sfinţii Mucenici de la Niculiţel” din Ladispoli, Sfânta Liturghie arhierească. În cuvântul de învăţătură adresat mulţimii de credincioşi prezenţi, Preasfinţia Sa a accentuat importanţa praznicului Întâmpinării Domnului cât şi rolul rugăciunii şi al postului în viaţa creştinului, dat fiind apropierea intrării în perioada Triodului. Preasfinţia Sa i-a îndemnat pe cei prezenţi să păstreze credinţa moşilor şi strămoşilor noştri cât şi dragostea faţă de neam şi ţară încredinţându-i că Patriarhia Ortodoxă Română va fi alături, prin ierarhi şi preoţi de bunii credincioşi din diaspora. Totodată, cu acest fericit prilej, credincioşii au avut posibilitatea de a se închina părticelelor de moaşte ale Sfinţilor Zotic, Atal, Camasie şi Filip aşezate într-o frumoasă raclă de argint, odorul sfânt al bisericii din Ladispoli. Sfintele Moaşte au fost dăruite de Preasfinţitul Părinte Visarion parohiei italiene anul trecut.

Credincioşii braşoveni s-au bucurat astăzi, 5 februarie 2012, de vizita pastorală a Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, care a fost prezent în Parohia „Braşov-Vechi III”, din Cartierul „Bartolomeu”. Înaltpreasfinţia Sa a oficiat Sfinta Liturghie în biserica aflată sub ocrotirea Sfinţilor Trei Ierarhi şi a Sfântului Apostol Bartolomeu, informează TRINITAS TV. Cu această ocazie, Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu a spus: 'În această periodă a Triodului patru duminici ne pregatesc pentru Postul mare, iar apoi şase duminici ne conduc prin această nevoinţă a postului, oferindu-ne în fiecare duminică câte o temă. Tema de început, din Duminica Vameşului şi a Fariseului, este rugăciunea smerită'. Parohia „Braşov-Vechi III” a fost înfiinţată în anul 1990 în Cartierul „Bartolomeu”, un cartier care nu avea biserică ortodoxă. Piatra de temelie a fost pusă doi ani mai târziu. Lucrările au fost efectuate în mare parte cu sprijinul credincioşilor, care vin în număr mare în lăcaşul pe care l-au ctitorit. În acest moment Biserica 'Sfinţii Trei Ierarhi' din Braşov este înalţată complet, acoperită şi tencuită atât la interior, cât şi la exterior.

Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului a oficiat duminică, 5 februarie 2012, Sfânta Liturghie în biserica Parohiei Ortelec din Protopopiatul Zalău, informează site-ul episcopiasalajului.ro. La finalul slujbei, Preasfinţia sa a oferit părintelui paroh Nicolae Gudea şi credincioşilor o Diplomă de Donator pentru ajutorul oferit la ridicarea sediului Centrului Eparhial al Episcopiei Sălajului. La rândul său, părintele Nicolae a oferit Preasfinţitului Părinte Petroniu o icoană a Bunei Vestiri.

În Biserica Ortodoxă a început Perioada Triodului. Duminica Vameşului şi a Fariseului este prima duminică din această perioadă. Etimologic, cuvântul triod provine din grecescul triodion, format din cuvintele 'tria', trei, şi 'odi', odă, adică cântare în trei ode/strofe. Numită şi perioada prepascală, Triodul precede perioada Penticostarului (opt săptămâni de la Paşti) şi urmează perioadei celei mai lungi, Octoihul. Astfel, timpul Triodului ţine de la Duminica Vameşului şi Fariseului şi până în Sâmbăta Mare (înainte de Paşti), în total 10 săptămâni. Cele trei săptămâni de dinainte de Postul Mare reprezintă săptămânile pregătitoare. Fiecare din aceste săptămâni are o temă proprie, care se reflectă în lecturile din Sfânta Scriptură prescrise în aceste zile la slujbe sau la Sfânta Liturghie. În această perioadă premergătoare, Biserica ne pregăteşte pentru postire, dar ne şi introduce încet-încet în atmosfera Postului Mare. Săptămâna care urmează Duminicii Vameşului şi Fariseului este una de dezlegare la toate (miercurea şi vinerea nu se posteşte în această săptămână). Săptămâna care urmează Duminicii Fiului Risipitor este una normală - adică se posteşte miercurea şi vinerea. După Duminica Înfricoşatei Judecăţi, nu se mai mănâncă carne, ci doar ouă, peşte şi produse lactate. Perioada Triodului este singura perioadă a anului liturgic în care se oficiază toate cele trei Sfinte Liturghii ale Bisericii Răsăritene. Totodată, cântările din cadrul slujbelor sunt speciale.

În Duminica a XXXIII-a după Rusalii, astăzi, 5 februarie 2012, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica „Sfânta Filofteia” din incinta Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea, din municipiul Râmnicu Vâlcea, informează site-ul arhiram.ro. În cuvântul de învăţătură rostit, în cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, a tâlcuit Pericopa Evanghelică a Vameșului și a Fariseului, îndemnându-i pe credincioşi să postească și să facă fapte de milostenie asemenea fariseului, și sfătuindu-i să trăiască în smerenie și să înmulţească rugăciunea pentru dobândirea mântuirii ca și vameșul din Evanghelie. După Sfânta Liturghie, Preasfinția Sa a citit mai multe rugăciuni la felurite neputințe, suferințe și boli pentru bolnavii internați în Spitalul Județean, dar și pentru credincioșii prezenți. La sfârşitul slujbei, Preasfințitul Părinte Emilian i-a felicitat pe preoții slujitori Mihai Bălăceanu și Emanoil Popescu pentru activitatea pastoral–misionară desfășurată în cadrul Spitalului de Urgență, i-a binecuvântat pe credincioşii prezenţi și le-a dăruit câte un calendar ortodox pe anul 2012. La eveniment au luat parte personal medical, pacienţi şi credincioşi din municipiul Râmnicu Vâlcea. Vizita și slujba Sfintei Liturghii săvârșită de către Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul la Biserica „Sfânta Filofteia”din incinta Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea, se înscrie în rândul acțiunilor religios-duhovnicești și social-filantropice de cercetare şi îngrijire a bolnavilor din Arhiepiscopia Râmnicului în anul 2012, declarat de Patriarhia Română „An Omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor”.

Numeroşi credincioşi au fost prezenţi astăzi, 5 februarie 2012, la slujba Sfintei Liturghii arhiereşti, oficiată la Paraclisul mitropolitan “Sfântul Gheorghe Vechi” din Craiova de către Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, după cum a precizat Gheorghe Cioiu. În cuvântul rostit la finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a prezentat principalele învăţături desprinse din pericopa evanghelică a acestei duminici (Pilda Vameşului şi Fariseului, Luca, 18, 10 - 14). „Mântuitorul ne pune în faţă astăzi două modele, Vameşul şi Fariseul, adică mândria şi smerenia. Iar noi trebuie să urmăm întotdeauna modelul vameşului, deoarece, aşa cum spune psalmistul: inima frântă şi smerită, Dumnezeu nu o va urgisi”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit. Situată în zona centrală a municipiului Craiova, Biserica “Sfântul Gheorghe Vechi” a fost ridicată în perioada 1730-1755. De-a lungul anilor sfântul locaş a suferit mai multe lucrări de renovare şi consolidare, iar din anul 2009 funcţionează ca paraclis mitropolitan.

Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor a oficiat, duminică, 5 februarie 2012, Sfânta Liturghie la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Stupinele, comuna Chirnogi, Protopopiatul Oltenița, informează site-ul sf-esc.ro. În această zi a fost hirotonit diacon Dănuț Dumitru Ioniță, pe seama bisericii Parohiei Chirnogi, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, Protopopiatul Oltenița. În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Vincențiu a explicat credincioşilor înțelesurile duhovnicești desprinse din Pericopa Evanghelică la Duminica Vameșului și Fariseului și a vorbit despre Începutul Triodului și perioada pregătitoare Postului Sfintelor Paști. După oficierea Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa, alături de un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit slujba de sfințire a picturii bisericii, urmată de slujba parastasului pentru fericiții ctitori, binefăcători şi slujitori ai Parohiei Stupinele.

În Duminica a XXXIII-a după Rusalii, astăzi, 5 februarie 2012, Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în Catedrala Episcopală „Adormirea Maicii Domnului' şi „Sf. M. Mc. Gheorghe' din Giurgiu, informează site-ul episcopiagiurgiului.ro. În cuvântul de învăţătură rostit, Preasfințitul Părinte Ambrozie a explicat înţelesurile duhovniceşti desprinse din pericopa evanghelică în care a fost prezentată Pilda Vameşului şi a Fariseului. 'Prin această Pildă, Mântuitorul a vrut să pună în evidenţă păcatul mândriei care-l stăpânea pe fariseu şi virtutea smereniei care îl caracteriza pe vameş. Mândria ne împiedică, în primul rând, să ne pocăim, ne depărtează de pocăinţă, pentru că în esenţa sa este „lepădare de Dumnezeu' şi de ajutorul Lui, ne duce la defăimare a aproapelui şi la trâmbiţarea neruşinată a propriilor osteneli. Smerenia este starea de umilinţă şi de modestie, o cunoaştere de sine în raport cu Dumnezeu şi cu semenii noştri, ea este o imitare a Fiului lui Dumnezeu care, Dumnezeu fiind, „S-a smerit pe sine, ascultător făcându-se până la moarte şi încă moarte pe cruce' (Filipeni 2, 8). Fariseul era, într-adevăr, un om drept care postea două zile pe săptămână şi păzea Legea, dar s-a îngâmfat cu slavă deşartă, slăvindu-se cu faptele sale şi judecând pe aproapele său, vameşul, care, prin smerenie, a dobândit Împărăţia Lui Dumnezeu'. La final, Preasfinţitul Părinte Ambrozie i-a îndemnat pe cei prezenţi să aibă întotdeauna măsura virtuţii adevărate şi a creşterii duhovniceşti care stă pururea îmbrăcată în smerenia cea adevărată.

Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii s-a aflat duminică, 5 februarie 2012, în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea 'Cuvioasa Paraschiva' - Visterna din Protopopiatul Babadag. Preasfinţia Sa a oficiat Sfânta Liturghie alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Totodată, Preasfinţitul Părinte Visarion a hirotesind întru duhovnic pe părintele cuv. ierom. Iosif Răznoveanu, noul preot slujitor al obştii monahale de la această mănăstire, informează site-ul episcopiatulcii.ro.

Mii de pahare de ceai cald au fost împărțite astăzi, 5 februarie 2012, după slujba Sfintei Liturghii, credincioșilor prezenți în bisericile din cuprinsul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. În pridvorul bisericilor, credincioșii au avut supriza și bucuria deopotrivă de a gusta un pahar cu ceai cald, pentru a putea face față gerului în drumul spre casele lor, informează site-ul epr.ro. ”La biserică avem posibilitatea de a ne întâlni cu cei mai mulți dintre credincioșii noștri, care în marea lor majoritate se confruntă cu greutățile vieții, iar actualmente și cu frigul iernii. Pentru a veni în sprijinul lor, dincolo de a ne întîlni în cadrul liturgic, în care ne încălzim sufletele cu puterea rugăciunii, în eparhia Romanului și Bacăului s-a dat această dispoziție ca, așa cum cum este și îndemnul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în semnul dragostei, al bunăvoinței, să-i întîmpinăm pe credincioși cu un pahar de apă în numele lui Hristos. Fiind în fapt de iarnă, acest pahar de apă s-a transformat într-un pahar de ceai cald, ce a fost oferit tuturor la ieșirea din biserică, după Sfînta Liturghie, intitulând generic această zi ca fiind Duminica Ceaiului cald. Este un mic semn că Biserica nu poate fi niciodată insensibilă la nevoile spirituale și materiale ale fiilor săi, și cum în această perioadă bântuie criza materială, Biserica suferă alături de credincioși, căci Hristos așa ne-a învățat, să suferim cu cel ce suferă, să ne bucurăm cu cel ce se bucură”, a explicat Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

La Catedrala Patriarhală, în Duminica a XXXIII-a după Rusalii, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, alături de un sobor de preoți și diaconi. În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Episcop Timotei a explicat înţelesurile Pildei din Evanghelia după Luca, rânduită a fi citită în această zi: 'În fața lui Dumnezeu trebuie să ne înfățișăm așa cum suntem, păcătoși. Să ne recunoaștem păcatele, să nu fim asemenea fariseului, ci se ne asemănăm Sfântului Apostol Pavel, Apostolul neamurilor, care spunea despre sine că cel dintâi păcătos este el. Atunci dacă suntem păcătoși, oare cum putem să-i cerem lui Dumnezeu Împărăția cea veșnică ? Smerindu-ne și cerând de la Dumnezeu milostivire, cerând de la Dumnezeu îndurare la fel cum a făcut vameșul din evanghelia de astăzi: Dumnezeule milostiv fii mie păcătosul!' Totodată, Preasfiţia Sa a subliniat importanţa virtuţii smereniei şi a pocăinţei pentru viaţa credincioşilor: 'Să luăm exemplu smerenia, pocăinţa şi rugăciunea vameşului, căci dacă ne vom asemăna vameşului în pocăinţa şi smerenia lui ne vom coborâ pe noi înşine. Însă, această coborâre înseamnă înălţare la fel cum a făcut şi Mântuitorul, pentru că noi trebuie să fim următori Mânuitorului Care a renunţat la slava Sa şi s-a făcut asemenea nouă, pentru ca mai apoi să se Înalţe pe Cruce şi prin această înălţare ne-a ridicat în Împărăţia lui Dumnezeu şi pe noi care ne găseam în latura şi în umbra morţii'.

În toate lăcaşurile de cult din Patriarhia Română s-a citit pe 5 februarie 2012, în Duminica a XXXIII-a după Rusalii, Pericopa Evanghelică de la Sfântul Evanghelist Luca, capitolul 18, versetele de la 10 la 14 care prezintă Pilda Vameșului și a Fariseului. În cuvântul de învăţătură rostit în Paraclisul Reşedinţei Patriarhale cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat învățăturile ce reies din pericopa evanghelică: 'Evanghelia Duminicii de astăzi ne arată trei mari virtuţi, şi anume rugăciune smerită, pocăinţa sinceră şi iubirea milostivă. Aceste trei virtuţi sunt scoase în evidenţă prin citirea Evangheliei în Duminica Vameşului şi a Fariseului, în Duminica Fiului Risipitor şi în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi. Vedem că aceste trei mari virtuţi sau lucrări duhovniceşti ale sufletului care doreşte învierea sa din moartea păcatului sunt permanente lucrări în viaţa creştinului, dar mai ales în postul Sfintelor Paşti, nu doar în primele trei duminici, ci în toată perioada postului şi în toată viaţa trebuie ca aceste trei virtuţi principale să fie cultivate. În Evanghelia de astăzi ni se prezintă două moduri de a ne ruga: rugăciunea fariseului care atunci când se roagă mai mult se laudă pe sine însuşi în faţa lui Dumnezeu, decât laudă pe Dumnezeu pentru darurile primite de la El; celălalt fel de rugăciune este rugăciunea smerită a vameşului care nici nu îndrăznea să se uite spre cer şi îşi recunoştea păcatele sale şi zicea: Dumnezeule, fii milostiv mie păcătosul!'. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat importanţa virtuţii smereniei pentru viaţa credincioşilor: 'Din punct de vedere al vieţii creştine, smerenia este o mare binefacere. În primul rând, smerenia este temelia rugăciunii adevărate pe care Dumnezeu o iubeşte şi o primeşte. Când rugăciunea este unită cu smerenia omul este total transparent iubirii milostive a lui Hristos şi ca atare se deschide totalmente Lui şi se umple sufletul omului smerit, care nu este plin de sine, ci gol de sine, de iubirea smerită şi milostivă a lui Hristos. Semnul acestei prezenţe a iubirii milostive şi smerite a lui Hristos în sufletul omului care se roagă în stare de smerenie este prezenţa în suflet a păcii şi a bucuriei [...] Rugăciunea este necesară pentru ca iubirea omului faţă de semenii săi să fie una curată. Fără smerenie iubirea noastră faţă de aproapele poate deveni repede plină de mândrie, umbrită de dorinţa de a fi lăudaţi. De aceea, este necesară ca şi milostenia sau fapta bună pe care o săvârşim în favoarea semenilor noştri să fie unită cu smerenia, să fie o iubire frăţească smerită'. Tot în acest sens, Patriarhul României a spus: 'Evanghelia de astăzi ne cheamă să cultivăm smerenia ca dar al lui Dumnezeu, dar şi ca osteneală a omului care trebuie să vegheze asupra stării lui sufleteşti. Să nu se mândrească pentru fapta cea bună, ci mai întâi să recunoască prezenţa lui Dumnezeu şi darul lui Dumnezeu în fapta cea bună, să nu osândească pe semeni înainte de a-i ajuta, să lase judecata pe seama lui Dumnezeu şi să cultive smerenia ca fiind cea mai bună cale care duce la mântuire'. Această Duminică este prima din Perioada Triodului. Triodul precede perioada Penticostarului şi urmează unui alt interval, cel mai lung din anul bisericesc, Octoihul. Perioada Triodului este singura perioadă a anului liturgic în care se oficiază toate cele trei Sfinte Liturghii ale Bisericii Răsăritene şi ţine 10 săptămâni, de la Duminica Vameşului şi a Fariseului până în Sâmbăta Mare.

Duminica Vameşului şi a fariseului, denumită astfel după Evanghelia rânduită a se citi la Sfânta Liturghie, deschide timpul liturgic al Triodului, un timp al efortului ascetic susţinut, o şcoală anuală a pocăinţei în care nădăjduim să învăţăm smerenia şi să ne adâncim credinţa. Toate acestea pentru a recunoaşte în noi curăţia dobândită la luminarea baptismală, iar cu fiecare ceas al slujbelor să înţelegem că sărbătoarea Învierii care ne întâmpină la finalul acestui minunat pelerinaj este mult mai mult decât una dintre sărbători, mult mai mult decât o comemorare anuală a unui eveniment trecut. Este Marele Praznic în care ne întâmpină însuşi Hristos cel Înviat. Perioada liturgică a Triodului este o perioadă de adâncă invitaţie la asceză, căinţă şi rugăciune şi de redescoperire a felului ortodox de a fi, şi se deschide cu o vreme pregătitoare pentru Postul Mare alcătuită din Duminicile Vameşului şi a fariseului, a Fiului risipitor, a Înfricoşătoarei Judecăţi şi a Izgonirii lui Adam din Rai. În ajunul Duminicii Vameşului şi a fariseului, la slujba Vecerniei, cartea liturgică folosită de-a lungul acestui răstimp liturgic - Triodul - îşi face prima sa apariţie, iar după începutul obişnuit al slujbei de seară, după stihirile Învierii, ne întâmpină o idomilă care ne îndeamnă 'să nu ne rugăm ca fariseul fraţilor, că cel ce se înalţă pe sine se va smeri; ci să ne smerim înaintea lui Dumnezeu ca vameşul, prin postire strigând: Dumnezeule milostiveşte-Te peste noi, păcătoşii'. Pericopa evanghelică a acestei duminici (Luca XVIII, 10-14) ne înfăţişează un om satisfăcut întotdeauna de sine, parcă facil de regăsit şi în cultura în care trăim, ce ne insuflă permanent sensul mândriei, al măririi de sine şi al îndreptăţirii de sine. În săptămâna ce urmează Duminicii Vameşului şi fariseului se dezleagă total de la post, în ea noi, toţi creştinii, putând mânca în toate zilele, chiar şi miercurea şi vinerea brânză, ouă şi carne, acest lucru întâmplându-se din vechi răstimpuri, ca opoziţie la practicile incorecte ale monofiziţilor care posteau strict în timpul acestei săptămâni, iar mai târziu acest obicei a rămas, dobândind o semnificaţie diferită, suspendarea postului înscriindu-se în ciclul pregătirii treptate în vederea intrării în Postul Mare. Cea de-a doua duminică pregătitoare Postului Mare, Duminica Fiului risipitor, dezvoltă în principal o învăţătură privitoare la căinţă, precum şi la iertarea dumnezeiască ce decurge de aici. După învăţătura sinaxarului, ea a fost instituită pentru ca păcătoşii să nu cadă în deznădejde 'văzându-se pe ei înşişi'. Împreună cu imnurile cântate în această zi, parabola ne dezvăluie timpul pocăinţei ca fiind întoarcerea omului din exil şi de aceea cântăm acum şi psalmul 136, al întristării: 'La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns când ne-am adus aminte de Sion...' Acest psalm era cântat de evrei în captivitatea lor babilonică, pe când se gândeau la oraşul sfânt al Ierusalimului. El a devenit pentru totdeauna cântecul omului căzut în păcat atunci când realizează îndepărtarea sa de Dumnezeu şi, realizând aceasta, devine om din nou: ca unul ce nu poate fi niciodată deplin satisfăcut de nimic în această lume decăzută, care prin structură şi vocaţie este un pelerin al Absolutului. Acest psalm va fi cântat încă de două ori, în ultimele două Duminici, înainte de începerea postului, anunţându-ne drumul postului ca un drum al reîntoarcerii. După Sfântul Grigorie Palama, milostivirea dumnezeiască arătată în această duminică e completată şi echilibrată de următoarea duminică, cea a Înfricoşătoarei Judecăţi, cunoscută mai ales în popor ca Duminica Lăsatului sec de carne, ce încearcă să ne aducă mai aproape de efortul duhovnicesc pe care-l aşteaptă de la noi şapte zile mai târziu. Suntem purtaţi treptat spre acest efort duhovnicesc pentru neputinţa noastră, pentru slăbiciunea noastră sufletească şi trupească. Acum urmează o săptămână în care ne vom înfrâna de la carne în toate zilele şi vom mânca doar brânză şi ouă, o săptămână de antrenament în asceza celor 40 de zile ale Postului Mare, fiind uşa de intrare în stadionul înfrânării. Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, a lăsatului sec de brânză, a fost numită de Sfinţii Părinţi şi Duminica iertării, pentru a ne arăta că nimeni nu poate intra cum se cuvine în rânduiala postului dacă nu este în pace cu semenii, pentru că de multe ori e uşor să iertăm cu buzele, superficial şi chiar puţin fariseieşte, dar e destul de greu să iertăm adevărat, din tot sufletul, dând întâietate întru toate fraţilor noştri. Cântările Vecerniei acestei duminici anunţă începutul postului, iar la sfârşitul ei cei prezenţi îşi cer iertare unii de la alţii, într-o rânduială emoţionantă, întâlnită mai ales în mănăstirile din Sfântul Munte Athos. Imnologia liturgică a acestei Duminici a Izgonirii lui Adam din Rai însumează, într-adevăr, întreaga pregătire pentru post. Aflăm din cântări şi din toate stihurile citite că omul a fost creat pentru Rai, pentru cunoaşterea lui Dumnezeu, pentru comuniunea harică cu El, iar nu pentru păcat şi pentru depărtarea de la cele sfinte şi sfinţitoare. Perioada cea mai profundă a Triodului, perioada Postului Mare, o perioadă de participare mistică la Patima lui Hristos, este alcătuită din şase popasuri duminicale până în ziua Măritei Învieri. Dacă primele patru duminici ale Triodului se înscriu în teologia căii, următoarele duminici au ca element de relaţie problema libertăţii şi dinamismul dobândirii smereniei şi a harului dumnezeiesc, fiind invitaţi la o luptă personală şi sinceră împotriva unei înţelegeri 'formale' a postirii şi a apropierii de Dumnezeu. Duminicile din Postul Mare sunt trepte duhovniceşti ale smeritului nostru urcuş către Golgota. Astfel, urcând în cunoaşterea jertfei lui Hristos şi a semnificaţiilor mântuitoare ale Sfintelor Patimi, pătrundem taina Crucii şi a Învierii, a biruinţei asupra morţii. Astfel, toată această tristeţe a înstrăinării noastre de Dumnezeu, a pustiului din viaţa noastră se poate transforma în luminoasă prezenţă a iertării dumnezeieşti prin redobândirea bucuriei, a dorinţei şi a păcii regăsite cu Hristos, Lumina cea adevărată care luminează tuturor. Acesta este duhul adevărat al slujbelor din întreaga perioadă a Triodului. (Articol publicat în Ziarul Lumina de Duminică, Ediția din data de 5 februarie 2012)